![[Link] Website - Provinzia autonoma de Bulsan - Südtirol](/css/img/APBZ_Logo_Website_DE_IT_LAD.svg){kind=logo}
Fla dl bosch
Na scumenciadiva dl servisc fursestel
L bosch tira l fla. Y nëus cun ël.
L bosch ie n habitat y tl medemo mumënt n vester vif. L tira l fla y l lëura, l straverda y stabilisea, l se svilupea y se muda. L bosch nes dà truepa ressorses, de chëles che on de bujën per sëuraviver. La campania FLA DL BOSCH conta de chësc liam sot danter persona y bosch, de si interazion, di ponc stersc y de si vulnerabltà. Mé sce traton l bosch te na maniera respunsabla y l cultivon te na maniera sustenibla, puderal tré l fla inant. Y nëus cun ël.
L bosch fej truep per nëus. L purifichea l'aria, cunserva l'ega y nes straverda dai priculi naturei. Sciche defendëur naturel dl tlima tolel su CO2 dal'atmosfera y regulea l tlima. L dà lën, na materia prima sustenibla, y ie l habitat per truepa sortes de tieres y plantes. L bosch ie na cësa, na ressorsa economica y na prutezion. Nëus on debujën dl bosch y l bosch à debujën de nëus.
L bosch ie habitat
Plu che mesa la spersa dl Südtirol ie curida da bosch. Dal bosch mescedà tla valedes ai bòsc de leresc y zirmes ti raions plu alauta: tl Südtirol iel passa 100 sortes de bosch, che se desferenzieia aldò dl post. I bòsc defrënc caraterisea nosta cuntreda y ie la fundamënta vitela per persones, tieres y plantes.
Tl bosch viv la varietà
Dala piza di lëns nchin sot tla tiera: tl bosch viv la majera biodiversità de Südtirol. Milesc de sortes de plantes, tieres, fonc y microurganisms viv deberieda tl ecosistem dl bosch, se nfluenzea un cun l auter y depënd un dal auter.
l bosch regulea l tlima
L bosch ie l majer vardian dl tlima te nosc raion. I lëns filtra ora l'anidrida de carbonium dal'atmosfera y tën l carbonium tl lën y tl fonz dl bosch per ani. L bosch purifichea l'aria y filtra ora l ossigen de chël che on debujën per tré l fla. L fonz dl bosch tën su la plueia y la trasfurmea te ega nëta da bever.
L bosch nes straverda dai priculi naturei
Te truep luesc dl Südtirol ne pudëssen nia viver n segurëza zënza bosch. L bosch ie prutezion naturela y nes straverda da priculi naturei coche agajons, smueies y levines. Sun i cherzuei ërc tën la ravises di lëns su la tiera. A chësta maniera vën la tiera stabiliseda y n schiva erojions.
Curiusiteies sun i bòsc te Südtirol
Rëni dl bosch
L 51% dl raion provinziel ie curì da bosch.
Reduzion de anidrida de carbonium
L bosch de Südtirol tol su 62.585.000 tones de carbonium. Te Südtirol porta uni persona pro al'emiscion de zirca 7,4 tones de CO₂ al ann.
Sortes de bosch
Te Südtirol iel 111 sortes de bòsc, che se desferenzieia per la cumposizion dla sortes de lëns y de plantes.
Sortes de lëns
I pëc ie la sort de lën plu sparpanieda te Südtirol cun na cuota dl 60%. Daldò vën l leresc, l pinch y l zirm.
Resservar dal'ega
I bòsc dl Südtirol cunserva trëi iedesc la cuantità d'ega dl lech de Resia.
Varietà viva
I bòsc de Südtirol ie l habitat cun la majera biodiversità dla provinzia.
L bosch de prutezion
Plu che mez l bosch de Südtirol à na funzion de prutezion.
Reguladëur dla temperatura
D'instà iel tl bosch nchin -6°C plu frëit che alalergia.
Tl bosch possen se dé trieva
N possa jì a pe, cun la roda, sauté o fé damat: l bosch pieta n post da passé l tëmp liede y da se dé trieva. Nëus duc on l azes debant al bosch. Ma coche ghesć ruvons ite te n habitat sensibl, ulache messon se muever cun prudënza.
l bosch nes dà l leniam
L leniam possa unì adurvà te truepa manieres, coche material da frabiché o da sciaudé. L à truep vantajes: l lën crësc do, ne n'ie nia de dann per l ambient y possa sostituì materiai coche l peton o l acel. Adurvé l leniam lochel renforza l'economia furestela te nosta Provinzia.
Cultivé l bosch te na maniera sustenibla
Stravardé l bosch y l cultivé tl medemo mumënt: chësc ne n'ie nia na contradizion, dut auter. Mé tres la cura ativa dl bosch y l manejamënt sustenibl resta l bosch sann y resistënt. L Servisc furestel provinziel se cruzia deberieda cun i patrons dl bosch y i iagri y la iagres dla cura y dla scunanza dl bosch.